Pagini

Arhivă blog

Faceți căutări pe acest blog

29 ianuarie 2015

Radacina de iris (orris)




Pentru ca tot este la moda si se poarta pe Fragrantica.ro (forum pe care l-am frecventat si abandonat fara regrete, dar pe care il mai citesc din cand in cand ca sa nu ma rup total de lumea adoratorilor de parfumuri din Romania) parfumurile cu nota de iris, azi o sa vorbesc putin despre aceasta nota, mai ales ca imi pare ca prea putini o cunosc cu adevarat. 
Radacina irisului are o lunga istorie legata fie de medicina populara, fie de igiena si parfumerie. Ca parfumant se pare ca a fost folosit pentru prima data in Egipt, dar n-am dat de izvoarele care-l atesta asa ca nu pot intra in amanunte. In schimb sunt scriitori antici care-l atesta ca planta medicinala in Grecia antica sau mai tarziu, in Imperiul Roman. Amanuntele legate de folosirea lui mi se par insa irelevante in contextul discutiei de fata. In scolul al XV-lea, pe la 1480, este atestata in Anglia combinatia de praf de iris cu anason pentru parfumarea lenjeriei, iar in secolul al XVIII-lea pudra este frecvent folosita pentru pudrarea perucilor. In fine, ajungem si la parfumerie. Sunt trei soiuri de iris folosite in parfumerie Iris florentina, Iris pallida si Iris germanica. De la inceput trebuie spus ca nu se folosec florile de iris, ci rizomul plantei, asa ca cei care vorbesc despre mirosul florilor de iris in parfumuri  vorbesc bazaconii. Florile au miros foarte discret sau nu au deloc, iar mirosul florilor nu are nicio legatura cu mirosul radacinilor. Mirosul florilor nici nu poate fi captat prin tehnologiile traditionale de extractie. Cum miroase radacina de iris ? Miroase in diferite chipuri. Cand scoti radacina din sol si o tai, deci in stare proaspata, are un miros tare ciudat care-mi aduce aminte de o pivnita umeda, igrasioasa. Unii zic ca este acru, altii ca ar fi amar la gust. N-am avut curiozitatea sa-l gust, asa ca nu pot sa-i precizez gustul. Pentru ca suntem la faza radacina, trebuie spus ca se folosesc doar rizomii proveniti de plante care au minim 3 ani. Ei trec printr-un proces indelungat de prelucrare pana a deveni substanta parfumanta. Cei mai multi cultivatori provin din Italia, Franta si Maroc, planta fiind nativa in Europa sudica. Mai nou s-a lansat in productia de absolut de iris si China, dar cei care se pricep spun ca produsul finit, mult mai ieftin decat cel italian, nu are calitatea cea mai buna caci adesea sunt folosite radacini de plante mai tinere sau se scurteaza procesul tehnologic. Odata scoasa din pamant, radacina de iris este curatata de filamentele subtiri, ramanand doar rizomul gros. Acesta se spala prin centrifugare pentru eliminarea resturilor de pamant. Unii chiar curata rizomul, asa cum curatam noi zarzavaturile de supa, dar procesul este extrem de anevoios si, din cate am citit, se procedeaza asa mai ales cand radacina este folosita pentru prepararea ginului. Dupa o uscare minimala a radacinilor,  ele sunt feliate si puse la uscat timp de 3 ani in spatii intunecoase, bine ventilate, fie pe rame din sarma, fie in saci de iuta. Dupa 3 ani, radacinile se macina pana se obtine o pulbere foarte fina. 


De ce se asteapta 3 ani? Pentru ca radacina trebuie  sa-si schimbe mirosul, mai precis sa elibereze irone si sa capete un miros usor floral care este asociat de multa lume cu mirosul de violeta combinat cu cel de seminte de morcov si de mimoza.  Azi s-au gasit metode pentru scurtarea procesului tenlogic de la 3 ani la 6 luni, dar nu stiu daca rezultatul final este la fel de bun. Pulberea de iris este pusa la macerat in apa si trece apoi printr-un proces de distilare in urma caruia se obtine untul de iris. Se numeste unt caci este un fel de pasta datorita faptul ca una dintre componentele principale este acidul miristic. Ulterior prin folosirea unor solventi, se extrage din unt absolutul. Dupa cum lesne se observa, procesul tehnologic presupune un timp indelungat si foarte multe operatiuni, drept pentru care produsul final este foarte scump. Daca untul de iris costa 4000-12000 euro kilogramul, absolutul ajunge la 60000-70000 euro litrul. Se explica de ce irisul este metaforic denumit aurul albastru al parfumeriei. Irisul este o nota care este mult apreciata in parfumerie, dar trebuie spus ca, fiind foarte scump, azi se folosesc mai mult inlocuitori de sinteza. Desi am mirosit iris sub diverse forme si am si o proprie experienta cu el, nu pot sa zic nici ca-l cunosc foarte bine, nici ca l-as putea descrie corect. Am incercat in 2013 sa obtin niste pulbere de iris. Am urmat etapele procesului tehnologic, dar, bineinteles, nu am putut sa astept 3 ani sa se usuce rondelele de rizom. Eu le-am uscat cu un aparat de deshidratat, dupa care le-am macinat. Desigur ca nu s-au eliberat substantele frumos mirositoare in timp atat de scurt, dar ma gandeam ca , infond, ele se pot elibera si daca irisul este sub forma de pulbere. Suntem in 2015 si mai am borcanul cu pulbere. Nu stiu daca miroase chiar a violeta, dar are acum un vag miros floral. Oricum miroase mult mai bine decat imediat dupa macinare. Trecand peste experientele personale, am mai mirosit iris sub forma de unt si detin si un absolut de iris si o pulbere de iris achizitionate de pe siteuri specializate in vanzarea unor produse de parfumerie. Absolutul de iris pe care il am, desi a fost foarte scump, are un miros tare ciudat, destul de greu de definit. Imi mioase a seminte de morcov si a mimoza. Din pulberea de iris cumparata am incercat sa fac o tinctura pe baza de alcool. Nu miroasea grozav, dar , folosit intr-un parfum cu violete, a avut un efect de pudra asupra lor. Untul de iris mi s-a parut ca miroase cu totul altfel, cam cum miroase Infusion d’Iris de la Prada.  Irisul nu este una dintre notele mele favorite tocmai datorita faptului ca pudreaza parfumurile, ori mie imi plac parfumurile aerisite, oxigenate, fluide. Totusi, in combinatie cu unele flori, in primul rand cu violeta (aia de laboratot, desigur), dar si cu trandafirul, irisul da bine. Irisul de unul singur, fara flori, imi pare auster si lipsit de poezie. Daca initial Infusion d’Iris de la Prada mi s-a parut de-a deptul aristocratic desi era auster, cand am incercat sa-l port m-a obosit, m-a coplesit  si m-a plictisit. Azi i-as da o nota mai mica parfumului. Pentru mine intra in categoria interesant, dar greu de purtat.

2 comentarii:

  1. Eu tot nu am inteles ce este absolutul asta? Este pudra? este aroma finala obtinuta dupa procesul de tehnologizare?

    RăspundețiȘtergere
  2. Pudra e pudra (radacina uscata si macinata), iar absolutul este un lichid destul de vascos extras cu ajutorul solventilor din untul de iris. Gradul lui de vascozitate depinde de la producator la producator. Oricum, ca sa-l folosesti trebuie diluat in alcool. Unii il vand gata diluat . Un profesionist stie de unde sa-l cumpere, dar noi...mai luam si tepe. In Romania stiu doar doua surse, una vinde pudra de iris, alta un pretins absolut care9jedecand dupa pret) cred ca provine din China. Deci avem 3 etape prin care trece radacina de iris pe parcursul prelucrarii: pudra, unt si absolut.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Nu aruncati sticlele de parfum golite! In 20 de ani ele vor deveni istorie. In jurul vostru sunt multi colectionari. Pastrati-le, daruiti-le, vindeti-le.