Pentru mine acest parfum creat de Daniela Andrier este o enigma. L-am
testat de vreo doua ori in magazin, pe blotter, si nu am simtit aproape nimic. Dupa
ce am vazut ca a luat in 2012 premiul Marie Claire pentru cel mai indraznet
parfum, am mers la magazin si l-am probat pe piele, dar rezultatul a fost cam
acelasi. In fine, m-am pricopsit cu un esantion si am zis ca voi reusi sa ma
lamuresc.
Sincer, nu inteleg cum a putut fi atat de mult supraevaluat acest parfum care este o chestie dulce, matasaoasa, care nu miroase a nimic. In lista oficiala figureaza la note doar moscul (in realitate nevanolide), benzoinul de Laos si vanilia. Mie nu-mi miroase a nimic din toate astea. De unde scoate lumea un miros delicios de caramele este o enigma pe care nu reusesc sa o rezolv. Pentru mine este o vata de zahar pe bat, nelipicioasa insa, cu un miros ca de bebelus. Imediat dupa pulverizare am simtit un miros care imi semana cu radacina de iris sau cu un ruj expirat, un miros de-a dreptul urat. Ulterior acest miros s-a mai estompat, dar a devenit tot mai dulce, dupa care nu s-a mai intamplat nimic. Nu reusesc sa simt nici macar vanilia sau benzoinul. Este doar un miros care ar aduce vag cu lemnul dulce. Spre final isi pierde dulceata si ramane doar asa-zisul benzoin, care are miros de radacina de iris. E unul dintre cele mai proaste parfumuri pe care le-am mirosit vreodata, de fapt e nonparfum. A face apologia acestui parfum si a-l ridica in slavi mi se pare de-a dreptul un gest iresponsabil. Costa, totusi, o gramada de bani si sunt o groaza de femei in orasele mici care, in lipsa unei parfumerii, cumpara de la magazine online, fara a testa parfumurile. Dar poate sunt eu defecta. Clipul publicitar al parfumului nu-mi place nici el, am retinut din el doar niste chilotei roz expusi de prea multe ori la vedere. Singurul care arata onorabil este flaconul, cu un aer usor retro.
Sincer, nu inteleg cum a putut fi atat de mult supraevaluat acest parfum care este o chestie dulce, matasaoasa, care nu miroase a nimic. In lista oficiala figureaza la note doar moscul (in realitate nevanolide), benzoinul de Laos si vanilia. Mie nu-mi miroase a nimic din toate astea. De unde scoate lumea un miros delicios de caramele este o enigma pe care nu reusesc sa o rezolv. Pentru mine este o vata de zahar pe bat, nelipicioasa insa, cu un miros ca de bebelus. Imediat dupa pulverizare am simtit un miros care imi semana cu radacina de iris sau cu un ruj expirat, un miros de-a dreptul urat. Ulterior acest miros s-a mai estompat, dar a devenit tot mai dulce, dupa care nu s-a mai intamplat nimic. Nu reusesc sa simt nici macar vanilia sau benzoinul. Este doar un miros care ar aduce vag cu lemnul dulce. Spre final isi pierde dulceata si ramane doar asa-zisul benzoin, care are miros de radacina de iris. E unul dintre cele mai proaste parfumuri pe care le-am mirosit vreodata, de fapt e nonparfum. A face apologia acestui parfum si a-l ridica in slavi mi se pare de-a dreptul un gest iresponsabil. Costa, totusi, o gramada de bani si sunt o groaza de femei in orasele mici care, in lipsa unei parfumerii, cumpara de la magazine online, fara a testa parfumurile. Dar poate sunt eu defecta. Clipul publicitar al parfumului nu-mi place nici el, am retinut din el doar niste chilotei roz expusi de prea multe ori la vedere. Singurul care arata onorabil este flaconul, cu un aer usor retro.
Numele parfumului: Candy
Casa: Prada
Concentratie: EDP
An de aparitie: 2011
Creator: Daniela
Andrier
Gen: feminin
Note oficiale:
mosc, benzoin de Laos, vanilie
Aprecieri personale
Intensitate: foarte discret
Persistenta: 3-4 ore
Flacon: a se vedea fotografia
Evaluare: 0/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.