Extract de cardamom

Cardamomul nu se afla pe lista condimentelor mele preferate. Cred ca am capatat o aversiune pentru el in vremea comunismului cand am cumparat o cafea aromatizata cu cardamom, o delicatesa in lumea araba, dar care mie nu mi-a placut. Cu greu am baut cafeaua cu pricina, dar era criza de cafea si am biruit-o pana la urma. De vreo 2 ani ma exersez cu tot felul de macerate pe baza de alcool, alcool + apa, alcool + apa+glicerina sau pe baza de ulei. Unele au iesit bune, altele nu au reusit sa extraga mare lucru din parfumul plantei. Aveam niste cardamom verde in casa si, cum nu avea nicio sansa sa-si indeplineasca vocatia culinara, m-am gandit sa fac un macerat cu el. L-am transformat in pulbere cu o masina de rasnit cafea. Nu am diluat alcoolul de 98 de grade desi se pare ca, de obicei, o mica cantitate de apa este folositoare. Nu l-am diluat caci aveam de gand sa-l folosesc, daca iesea ceva din extract, la un parfum si prea multa apa in parfum nu-i de dorit. Ca sa ajut si sa grabesc procesul, am cazat borcanelul pe calorifer.Dupa o saptamana am ramas impresionata de cat de bine mirosea licoarea verde obtinuta. Am probat-o pe mana si m-a uimit caci, si fara sa-i adaugi nimic, este deja un parfum. De obicei, cardamomul se evapora repede si se foloseste la notele de varf, totusi mirosul persista pe piele cel putin 30 de minute. O sa-l mai las inca o saptamana si apoi il voi filtra.