Angelica este, in primul rand, o
planta medicinala , care a fost mult folosita in farmacopeea
populara europeana. Planta creste spontan in multe zone ale Euroasiei,
preferand insa mai ales zonele inalte si umede de langa surse de apa, chiar
mlastinoase. In Europa creste mai ales in tarile nordice, dar o intalnim si in
flora Romaniei, in Muntii Rodnei.
Azi exista si tari care o cultiva (Franta, Belgia, Germania, Ungaria). Producatori de ulei esential sunt, insa, si in Asia (India). Planta este perena, face parte din familia umbeliferelor, avand flori mici, albe, grupate in buchetele sferice si distribuite pe tije sub forma unei umbrele. Planta are o tulpina solida, care poate depasi inaltimea de 2 m. Toate partile plantei sunt aromatice, dar se folosesc pentru distilare in special semintele si radacinile.Distilatul din seminte se foloseste mai ales in parfumerie, pe cand cel din radacina este folosit in terapia unor boli. Numele latin al plantei se leaga de Sf. Arhanghel Mihail probabil pentru ca exista o coincidenta intre ziua celebrarii acestui sfant si perioada de inflorire a plantei, dar si pentru ca, in traditia populara a Europei, planta este una care lupta si invinge raul sub toate formele lui: boala, duhuri rele sau vraja. In evul mediu , planta s-a folosit ca antidot la ciuma si febra tifoida, azi i se atribuie proprietati relaxate, fiind utilizata in tratarea colicilor, reumatismului, insomniei. Pe langa proprietatile medicinale, ii sunt exploatate si cele aromatice, fiind adaugata la unele bauturi precum chartreuse sau vermut. Uleiul esential de angelica are si aplicatii in parfumerie, mai ales in cea contemporana, fiind folosit atat in parfumurile feminine, cat si in cele feminine, in notele de mijloc si de baza. In fapt, este un fel de mosc botanic, la fel ca si ambreta, si folosirea lui la parfumurile contemporane este cauzata, fara indoiala, de limitarile actuale cu privirea la folosirea moscului. Uleiul esential are un miros foarte puternic, patrunzator, usor dulceag, verde si piperat. Este un miros care poate fi situat undeva intre lemnos si aromatic, mai precis intre cedru si ienupar, pe de-o parte, si patrunjel, eventual fenicul, pe de cealalta. Necombinat si in stare pura, nu prea pare a avea mari virtuti olfactive, dar diluat in alcool da bine cu citrice, neroli, lavanda sau note lemnoase. Printre parfumurile in care se simte bine prezenta ei as aminti Angelique Noir/ Guerlain, Angeliques sous la Pluie/Frederic Malle, Nuit Etoilee/ Annick Goutal, Coriandre/Jean Couturier, Fou d’Absinthe/ L’Artisan Parfumeur. Dintr-o regretabila greseala, site-ul romanesc Fragrantica face o confuzie, traducand numele plantei ca aglica, in loc de angelica. Aglica (Filipendula Vulgaris) este tot o planta medicinala, are tot flori albe, dar miroase cu totul altfel si nu are aplicatii in parfumerie.
Azi exista si tari care o cultiva (Franta, Belgia, Germania, Ungaria). Producatori de ulei esential sunt, insa, si in Asia (India). Planta este perena, face parte din familia umbeliferelor, avand flori mici, albe, grupate in buchetele sferice si distribuite pe tije sub forma unei umbrele. Planta are o tulpina solida, care poate depasi inaltimea de 2 m. Toate partile plantei sunt aromatice, dar se folosesc pentru distilare in special semintele si radacinile.Distilatul din seminte se foloseste mai ales in parfumerie, pe cand cel din radacina este folosit in terapia unor boli. Numele latin al plantei se leaga de Sf. Arhanghel Mihail probabil pentru ca exista o coincidenta intre ziua celebrarii acestui sfant si perioada de inflorire a plantei, dar si pentru ca, in traditia populara a Europei, planta este una care lupta si invinge raul sub toate formele lui: boala, duhuri rele sau vraja. In evul mediu , planta s-a folosit ca antidot la ciuma si febra tifoida, azi i se atribuie proprietati relaxate, fiind utilizata in tratarea colicilor, reumatismului, insomniei. Pe langa proprietatile medicinale, ii sunt exploatate si cele aromatice, fiind adaugata la unele bauturi precum chartreuse sau vermut. Uleiul esential de angelica are si aplicatii in parfumerie, mai ales in cea contemporana, fiind folosit atat in parfumurile feminine, cat si in cele feminine, in notele de mijloc si de baza. In fapt, este un fel de mosc botanic, la fel ca si ambreta, si folosirea lui la parfumurile contemporane este cauzata, fara indoiala, de limitarile actuale cu privirea la folosirea moscului. Uleiul esential are un miros foarte puternic, patrunzator, usor dulceag, verde si piperat. Este un miros care poate fi situat undeva intre lemnos si aromatic, mai precis intre cedru si ienupar, pe de-o parte, si patrunjel, eventual fenicul, pe de cealalta. Necombinat si in stare pura, nu prea pare a avea mari virtuti olfactive, dar diluat in alcool da bine cu citrice, neroli, lavanda sau note lemnoase. Printre parfumurile in care se simte bine prezenta ei as aminti Angelique Noir/ Guerlain, Angeliques sous la Pluie/Frederic Malle, Nuit Etoilee/ Annick Goutal, Coriandre/Jean Couturier, Fou d’Absinthe/ L’Artisan Parfumeur. Dintr-o regretabila greseala, site-ul romanesc Fragrantica face o confuzie, traducand numele plantei ca aglica, in loc de angelica. Aglica (Filipendula Vulgaris) este tot o planta medicinala, are tot flori albe, dar miroase cu totul altfel si nu are aplicatii in parfumerie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.