In 1776 James Cook, cu ocazia celui de-al treilea voiaj
de explorare a lumii (care i-a fost si fatal), avand ca obiectiv Pacificul, s-a
intalnit cu o floare fascinanta : mimoza. Nu este singurul indragostit de
aceasta floare. Josephine, prima sotie a lui Napoleon, a indragit-o si ea si
chiar a incercat sa cultive arborele care o produce (Acacia) in serele de la
Malmaison.
Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, arborele este, in fine, aclimatizat in Europa adaptandu-se cel mai bine la clima Rivierei franceze si, ulterior, si pe Riviera italiana. In Franta, cultivarea arborelui de Acacia inainteaza spre nord , indepartandu-se de coasta, doar pana la Grasse, unde a fost cultivat nu atat din motive estetico-decorative, cat pentru extragerea parfumului. Planta este foarte decorativa, oferind un contrast izbitor intre frunza verde si pufuletii galbeni ai florilor. Infloreste spre sfarsitul iernii, incepand cu luna ianuarie si continuand in februarie si martie, motiv pentru care in Franta i se spune foarte frumos : le soleil d’hiver (soarele iernii). Ea aduce soarele in sufletele oamenilor si vesteste primavara care va sa vie. Absolutul de iasomie s-a folosit in parfumerie foarte mult in anii 50-70 ai secolului trecut, azi este, insa, mult mai rar folosit pentru ca este mult prea scump si, desigur, au fost preferati substituenti de sinteza. Pe vremuri erau multi cultivatori in zona sudica a Frantei, azi se prefera importarea absolutului din India caci este mult mai ieftin.
Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, arborele este, in fine, aclimatizat in Europa adaptandu-se cel mai bine la clima Rivierei franceze si, ulterior, si pe Riviera italiana. In Franta, cultivarea arborelui de Acacia inainteaza spre nord , indepartandu-se de coasta, doar pana la Grasse, unde a fost cultivat nu atat din motive estetico-decorative, cat pentru extragerea parfumului. Planta este foarte decorativa, oferind un contrast izbitor intre frunza verde si pufuletii galbeni ai florilor. Infloreste spre sfarsitul iernii, incepand cu luna ianuarie si continuand in februarie si martie, motiv pentru care in Franta i se spune foarte frumos : le soleil d’hiver (soarele iernii). Ea aduce soarele in sufletele oamenilor si vesteste primavara care va sa vie. Absolutul de iasomie s-a folosit in parfumerie foarte mult in anii 50-70 ai secolului trecut, azi este, insa, mult mai rar folosit pentru ca este mult prea scump si, desigur, au fost preferati substituenti de sinteza. Pe vremuri erau multi cultivatori in zona sudica a Frantei, azi se prefera importarea absolutului din India caci este mult mai ieftin.
Marturisesc ca
multa vreme am avut o mare frustrare: intalneam adeseori mentionata in notele
unui parfum mimoza, dar nu am stiut niciodata sa o depistez. Frustrarea
era mare din cel putin doua motive: ma intalnisem in cateva randuri cu mimoza la
Paris si, adeseori, am oferit un buchetel de mimoze atunci cand vizitele mele pe la prietenii din
Paris impuneau un buchet de flori. A fost floarea care m-a atras cel mai tare
in florariile pariziene, mai ales ca nu ma intalnisem niciodata cu ea inainte
de 1990. Cu toate acestea, nu m-a atras niciun moment mirosul acestei flori
care, sincera sa fiu, nici nu-mi parea ca miroase a ceva. Frustrarea numarul
doi vine de la faptul ca, adeseori, pe forumuri de parfumisti, cei care faceau recenzii unor
parfumuri pareau ca o recunosc foarte usor, iar eu nu am ajuns niciodata la
aceasta performanta. Azi ma indoiesc ca o recunosteau, cred ca citeau doar
notele oficiale ale parfumului si le
reproduceau papagaliceste. Un francez, care este familiarizat cu floarea sau un
australian cu siguranta ar putea sa o depisteze in parfumuri, dar ma indoiesc
ca alti europeni au aceeasi perspicacitate olfactiva. Spun asta pentru ca nici
azi, cand stiu cum miroase, nu prea reusesc sa o depistez caci este o floare cu
miros foarte discret care nu prea parfumeaza un parfum. Din sutele de specii de
Acacia, in parfumerie se folosesc de obicei doar 2-3, in special Acacia Dealbata si Acacia Farnesiana (Cassie). Absolutul de mimoza este utilizat precum
absolutul de frunze de violeta pentru a aduce o nota verde in parfum. De altfel
nici nu are, dupa parerea mea, mari performante odorante. Mi-e si greu sa-i
descriu mirosul : miroase a primavara timpurie, a mugur, ceva intre
castravete si ceara de albine, parca si cu ceva nuante de fan jilav. Absoltul
de mimoza este un ingredient foarte dificil cu care mi-am prins urechile. Se
prezinta sub forma solida, este galben ca mierea si la fel de translucid, dar e
cumplit de tare. Poate fi dizolvat in alcool de 90 de grade sau in ulei usor
incalzit (proportia este de o parte absolut/ 3 parti de dizolvant), dar nu e
treaba usoara sa spargi calupul de absolut. Odata inmuiat cat de cat, devine
foarte lipicios, precum o rasina. Nu in ultimul rand , trebuie spus ca
absolutul este destul de scump: 5 grame costa minim 10 euro. Dar,
desigur, exista si absoluturi mult mai scumpe, dar si cu virtuti olfactive mai
pregnante (trandafirul, iasomia si, sa nu mai vorbim, oud-ul). Tocmai pentru ca
nu are virtuti parfumante prea mari, mimoza este dificil de recunoscut in
parfumuri precum Champs-Elysees/Guerlain, Poeme/Lancome, Grand Amour/Annick
Goutal, Paris/Yves Saint Laurent, Amarige/Givenchy, Organza Indecence/Givenchy,
Jardin de la Malabar/Rance 1795 caci este concurata de flori opulente. Cei care
spun ca o deniseaza isi aroga performante greu de crezut pentru un neprofesionist
al parfumului. Desigur ca exista si parfumuri in care este mai usor
recognoscibila : Farnesiana de la Caron, Un Fleur de Cassie/ Frederic
Malle , Mimosa pour moi/L’Artisan Parfumeur, Fleur d’Or/ L’Occitane en Provence,
La Mimosa/ Annick Goutal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.