Muschiul de stejar (Evernia Prunastri) este, botanic
vorbind, o incrucisare intre o alga si o ciuperca. Are culoare verde- gri, usor
argintie si creste pe diversi arbori: stejari, cedri, pini, brazi. Absolutul
de muschi de stejar este solid si are culoare maron inchis, aproape negru. Se
reolteaza in anotimpul rece, de obicei iarna si primavara, fiind necesare 100 de kg
de muschi pentru a obtine 1 kg de absolut. Tarile de unde se recolteaza sunt cele
din spatiul ex-jugoslav (Macedonia mai ales),
Austria, Maroc. Absolutul se foloseste la doua categorii de parfumuri : chypre
si feriga, fiind componenta lor esentiala. Cum miroase ? Extraordinar !
Unii il descriu ca fiind un miros cald, care amesteca mirosul de pamant cu cel de ciuperci si alge. E greu sa-i faci o descriere, mie imi pare usor umed, caldut, putin dulceg, afumat si foarte senzual. Daca ar fi sa-l asociez cu un alt miros, l-as asocia cu cel de prune mustoase, uscate si usor afumate.
Unii il descriu ca fiind un miros cald, care amesteca mirosul de pamant cu cel de ciuperci si alge. E greu sa-i faci o descriere, mie imi pare usor umed, caldut, putin dulceg, afumat si foarte senzual. Daca ar fi sa-l asociez cu un alt miros, l-as asocia cu cel de prune mustoase, uscate si usor afumate.
Incepand din anul 2010, IFRA a restrictionat sever folosirea muschiului de stejar in parfumerie sub
motivul ca este un potential alergen. Mai precis exista posibilitatea ca 1-3%
din populatie sa faca reactii alergice. Aceasta restrictionare a dus la un val
de reformulari in parfumerie, fiind masacrate practic toate parfumurile care
contineau un procent mai mare de muschi de stejar (Miss Dior, Mitsouko,
Shalimar printre ele, ca sa nu amintim decat celebritatile). Partea proasta
este ca au fost restrictionate sau interzise si alte materii prime naturale : iasomia,
bergamota, melissa, balsamul de Peru, opoponaxul, absolutul de frunza de
smochin (interzis total), ylang ylangul, motiv pentru care au fost bulversate
si parfumurile si cumparatorul. Pana la urma, cred ca era mai corect sa se semnaleze
prezenta lor in parfumuri )cum s+a si facut pentru cele restrictionate), cu indicatia, scrisa cu majuscule, « a nu se aplica pe piele ». Asta
ne-ar fi afectat mai putin si pe noi, si pe producatori si patrimoniul cultural
olfactiv. Dar probabil IFRA sufla si in iaurt pentru ca ne crede imbecili si
incapabili sa citim o eticheta. Oricum, incidenta potentialelor alergii era
foarte mica si nedovedita. Practic, azi, nu exista produs alimentar sau medicament care sa nu prezinte factori de risc, cred ca doar aerul nu ne face rau. Desigur daca are presiunea in limite normale. Urmarile au fost multe. S-au inmultit ca ciupercile
dupa ploaie parfumurile sintetice si fructate de calitate precara si parfumeria
europeana a importat din Orient un ingredient pana nu demult nefolosit :
oud-ul. Adica am renuntat la parfumul familiar al stepelor si padurilor europene si am adoptat un miros oriental care nu exista in memoria olfactiva europeana. Mie imi place oud-ul, dar, trebuie sa recunosc ca, in prima faza, l-am respins tocmai pentru ca nu exista acest miros in zestrea mea olfactiva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.